Amintiri din studentie

Azi am descoperit ca invitatiile trimise de mine prin procedeul "copy" "paste" erau expirate. Asa ca am dat fuga la "profesorul" de IT si am invatat cum trebuie facute invitatiile. Am trimis mai inainte, invitatiile (corect de aceasta data) tuturor colegilor care nu sunt deja inregistrati ca autori pe blog. Asa ca sper ca si altii sa-si impartaseasca cu noi amintirile. Prin urmare va propun aceasta categorie "Amintiri din studentie". Pentru ca trebuie sa fie un inceput am sa va povestesc cum am ajuns pe la mijlocul lui septembrie 1978 la caminele din cartierul Marasti pentru cazare. Va mai amintiti cele doua camine care erau stinghere intr-un cartier de case? Caminul II tocmai se terminase de construit. Cum fete erau prea putine pentru intregul camin, am fost cazati la primele cinci etaje baieti iar de la etajul sase in sus fete. Am fost cazati toti cei din anul I in acest camin mixt. Am primit camerele. Am avut colegi de camera sase colegi de clasa din liceu si al optulea Liviu Durus. Cind am ajuns in camerele repartizate molozul cit casa. Intr-un colt patru paturi rezemate de perete iar in mijlocul camerei cele doua rafturi tip biblioteca care completau mobilierul camerei de camin. Mese, scaune, dulapuri astea au aparut pe rind saptamanile care au urmat. Am mers sa primim si saltelele si lenjeria de pat. Am fost adunati repede mai ales noi bobocii si trimisi la facultate sa facem curat in noiile spatii tocmai terminate care urmau sa primeasca vizita iubitului conducator. In acel an Ceausescu a venit la Cluj Napoca pentru deschiderea anului scolar. Spre seara am ajuns la camine unde surpriza nu aveam curent electric in camere. Asa ca pe intuneric ne-am facut paturile printre moloz si alte resturi ramase de la constructori. Am incropit o masa, pe care din bagaje am scos fiecare cite ceva din merindele de acasa. A doua zi am inceput sa facem curat si cum cantina inca nu functiona pe la prinz am plecat in oras sa mincam ceva. In Piata Mihai Viteazul se pregatea mitingul care urma sa preamareasca marele conducator. Restaurantele magazinele si chiar tarabele erau pline de marfuri (inca nu incepuse marea criza de alimente) dar nimeni nu era servit cu nimic. La intoarcerea la camin aveam o mare dilema unde trebuia sa coborim din troleibus. Am decis sa coborim unde coboara mai multi tineri. Ne era rusine ca suntem boboci si nu stim unde ne este caminul. Cind am ajuns la statia unde trebuia sa coborim, troleibusul s-a golit. In spiritul de turma am ajuns la camin. Asa au fost primele noastre zile de studentie.

Dan Chereches

Fotografii de la intilnirea de 20 de ani

In vara lui 2003 ne-am intilnit la Cluj Napoca o mica parte din colegii de promotiei TCM 1983.
Cu aceasta ocazie am facut si o fotografie de grup in fata facultatii. Fotografia mea este de proasta calitate dar sunt sigur ca sunt multi colegi care au o imagine mai buna. Va invit sa va postati fotografiile facute cu aceasta ocazie pe blog.

Nu am de gind sa nominalizez pe cei din fotografii, dar nu pot trece mai departe sa nu amintesc ca Silviu Galis a fost unul dei cei care au muncit ca intilnirea sa iasa bine.

De la Didi Racolta astept mai multe fotografii (stiu ca le are undeva in calculator).

Sandu Carean care a fost printre organizatori, a avut un cuvint de bun venit.
Cer ajutorul vostru pentru a rememora profesorii prezenti cu aceasta ocazie.

Trebuie amintit ca au spus citeva cuvinte domnul profesor Petriceanu si a prezentat cursul festiv domnul profesor Liviu Deac.

La terminarea cursului festiv am iesit sa ciocnim un pahar de sampanie si am povestit vrute si nevrute din anii de studentie.

Am primit fiecare ecusoane cu numele (facute de Didi Racolta). Foarte buna initiativa si sa va povestesc de ce. Cind am ajuns in parcarea facultatii linga noi tocmai sosisera sotii Cotetiu. Ne salutam ne pregateam cravata si faceam ultimele retusuri inainte sa intram. In stinga parcheaza o masina cu numere de Italia. Coboara din masina un tip brunet cu ochelari de mafiot care ma saluta vesel. Eu surprins ii raspund printre dinti "SALUT" si continu coversatia cu sotii Cotetiu. In sinea mea ce mai vrea si asta de la mine.

Ne terminam pregatirile si intram. La momentul sampaniei ajung sa ciocnesc si cu cel care m-a salutat in parcare. Citesc ecusonul si surpriza era Matea Stelian colegul meu de grupa. Nu stiu daca si altii au patit la fel dar eu imi cer scuze de la Stelica pentru cele intimplate


Colegul nostru Mircea Cosma este cel care a dat tonul discutiilor referitoare la : A fost sau NU a fost ARMATURA Zalau.

Rostas Arpad a filmat deci astept sa trimita si un filmulet ca este loc destul. Cine ii stie adresa de e-mail?
In deschiderea petrecerii de la restaurantul Napoca ne-a vorbit domnul profesor Ripeanu.

A fost ascultat cu mai multa atentie decit la cursuri.

Pentru multi dintre noi a fost ultima ocazie cind l-am intilnit.
Despre petrecerea ce a urmat imaginile vorbesc de la sine.

Tot cu atunci a fost spusa intimplarea lui Ioan Pintea, care a facut un seminar singur cu profesorul Ripeanu. Restul grupei am fugit sa vedem vedem un meci de fotbal. Cine va scrie povestirea intreaga? Cele petrecute sunt in spiritul multor povestiri care circula despre profesorul Ripeanu.



Dan Opruta explica Adrianei Cotetiu cum sta treaba cu termotehnica.

Singur pe ........blog

Am crezut ca scriu singur pe acest blog si ca nimeni nu este interesat. Dar am primit o gura de oxigen in momentul in care am citit mesajul Adrianei. Multumesc pentru apreciere. Adriana esti neschimbata asa ca poti sa postezi o fotografie recenta. Noi preferam fotografiile de la absolvire. Aratam mai bine atunci.
Azi am descoperit posibilitate de a vedea de cite ori a fost vizitat blogul de catre cei care au un cont pentru postari. Mi-am dat seama ca a stirnit interesul unora dar nu au avut "curajul" nici sa critice nici sa comenteze.
Am transmis tabelul cu colegii in format excel la toata lumea la care le-am cunoscut adresele de e-mail. Au raspuns doar Adriana si Ocsi Heghedus. Azi am primit un mesaj a lui Dinu Damian retransmis de Ocsi Heghedus. Unii sunt interesati sa afle noutati despre fostii colegi.
Voi incerca sa sensibilizez din nou colegii care au uitat sa raspunda, le voi trimite trimite un e-mail cu fotografii frumoase. Poate asa isi vor aminti sa-mi restituie baza de date copletata.
Dan

Spre aducere aminte

Salut iniţiativa luată de Dan.

M-ar bucura ca toţi cei care au primit invitaţia, dacă au timp sau dacă doresc să dea veşti despre ei.

Am postat o poză recentă.

Despre doi din colegii nostri arabi

Anul trecut am ajuns sa vizitez Tara Sfanta si pe linga vizitele in locurile de pelerinaj ale crestinilor am dorit sa ma intilnesc cu cei doi colegi din zona. Cel din fotografie este Khalil abu Tamam care este palestinian si locuieste in Tulkarem. Lucreaza la primaria din localitate si raspunde de alimentarea cu apa si canalizarea. In luna in care am fost noi era Ramadamul la musulmani.

In aceasta perioada musulmanii postesc cit este soarele pe cer. Din acest motiv am plecat spre zona palestiniana dupa lasarea intunericului si a fost o adevarata aventura sa trecem frontiera in zona palestiniana. Este casatorit are cinci copii. Baiatul si fata (cei mai mari) sunt studenti iar pe cel mai mic il puteti vedea in fotografie. Am stat destul de putin impreuna (trebuia sa ne intoarcem pentru ca in ziua urmatoare am plecat in Jordania) dar nu am putut reveni deoarece a trebuit sa ne intoarcem mai repede din concediu.

Pentru cei care nu isi mai amintesc el este Khaled Qsos din Jordania. Ne-am intilnit dupa multi ani, dar sa stiti ca nu a uitat limba romana. Isi aminteste poezii si cintece. Dar sa revin Khaled locuieste in Madaba (orasul mozaicurilor) la 30 de km de Amman. Lucreaza la Autoritatea Vaii Jordanului din Amman. Are doi copii fata studenta iar baiatul in ultimul an de liceu. Am petrecut un sfirsit de saptamana minunat impreuna. Am fost impreuna sa vizitam Petra. O minune a lumii care trebuie vazuta daca sunteti in zona.

Pe noi Khaled ne-a asteptat in punctul de trecere a frontierei si dupa cum vedeti este neschimbat. Singurul lucru care tradeaza trecerea anilor este si la el culoare parului. Ne-a dus sa vedem locul botezului lui Isus pe malul Jordanului, (aproape de punctul de varsare in Marea Moarta) precum si mai multe mozaicuri din ruinele bisericilor din zona. Peste tot am avut parte de primiri calduroase si de ospitalitate.
Amindoi au dorit sa vina la intilnirea din 2003, si au promis ca in 2013 vor fi prezenti neaparat.

Dan

MESAJUL DE INCEPUT

Incepem ceva nou. Sa lasam mesaje pe blogul absolventilor din 1983 a sectiei TCM. Sa vedem ce o sa iasa. Eu sper ca asa vom putea pregati din timp intilnirea de 30 de ani. Citi ani? 30 nu cred ca este adevarat! Asa cred ca voi putea da o mina de ajutor colegilor din Cluj care au organizat intilnirea din 2003. Sa fie intr-un ceas bun.

Dan Chereches

E un inceput

Din dorinta de a ne aduna undeva, ceva mai des decat 5 ani, din dorinta de a scrie cu si despre colegi, intr-un loc in care sa nu ne puna nimeni absenti, blogul e pentru noi, TCM '83

Scrieti, nu leneviti