Amintiri din studentie

Azi am descoperit ca invitatiile trimise de mine prin procedeul "copy" "paste" erau expirate. Asa ca am dat fuga la "profesorul" de IT si am invatat cum trebuie facute invitatiile. Am trimis mai inainte, invitatiile (corect de aceasta data) tuturor colegilor care nu sunt deja inregistrati ca autori pe blog. Asa ca sper ca si altii sa-si impartaseasca cu noi amintirile. Prin urmare va propun aceasta categorie "Amintiri din studentie". Pentru ca trebuie sa fie un inceput am sa va povestesc cum am ajuns pe la mijlocul lui septembrie 1978 la caminele din cartierul Marasti pentru cazare. Va mai amintiti cele doua camine care erau stinghere intr-un cartier de case? Caminul II tocmai se terminase de construit. Cum fete erau prea putine pentru intregul camin, am fost cazati la primele cinci etaje baieti iar de la etajul sase in sus fete. Am fost cazati toti cei din anul I in acest camin mixt. Am primit camerele. Am avut colegi de camera sase colegi de clasa din liceu si al optulea Liviu Durus. Cind am ajuns in camerele repartizate molozul cit casa. Intr-un colt patru paturi rezemate de perete iar in mijlocul camerei cele doua rafturi tip biblioteca care completau mobilierul camerei de camin. Mese, scaune, dulapuri astea au aparut pe rind saptamanile care au urmat. Am mers sa primim si saltelele si lenjeria de pat. Am fost adunati repede mai ales noi bobocii si trimisi la facultate sa facem curat in noiile spatii tocmai terminate care urmau sa primeasca vizita iubitului conducator. In acel an Ceausescu a venit la Cluj Napoca pentru deschiderea anului scolar. Spre seara am ajuns la camine unde surpriza nu aveam curent electric in camere. Asa ca pe intuneric ne-am facut paturile printre moloz si alte resturi ramase de la constructori. Am incropit o masa, pe care din bagaje am scos fiecare cite ceva din merindele de acasa. A doua zi am inceput sa facem curat si cum cantina inca nu functiona pe la prinz am plecat in oras sa mincam ceva. In Piata Mihai Viteazul se pregatea mitingul care urma sa preamareasca marele conducator. Restaurantele magazinele si chiar tarabele erau pline de marfuri (inca nu incepuse marea criza de alimente) dar nimeni nu era servit cu nimic. La intoarcerea la camin aveam o mare dilema unde trebuia sa coborim din troleibus. Am decis sa coborim unde coboara mai multi tineri. Ne era rusine ca suntem boboci si nu stim unde ne este caminul. Cind am ajuns la statia unde trebuia sa coborim, troleibusul s-a golit. In spiritul de turma am ajuns la camin. Asa au fost primele noastre zile de studentie.

Dan Chereches